Tradiții de Bobotează. Începând de astăzi până pe 7 ianuarie trebuie să faci aceste lucruri

Prima săptămână din luna ianuarie este cea care încheie șirul sărbătorilor de iarnă. Ea începe cu Sfântul Vasile și se termină cu Boboteaza și Sfântul Ion.

Începând cu 2 Ianuarie până pe 5 Ianuarie este perioada umblatului cu crucea. Părintele, însoțit de cantorul care poartă o găletușă cu apă sfințită și busuioc, umblă pe la locuințe cu Iordanul.

O superstiție veche spune că după ce pleacă preotul, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an.

Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari.

De asemenea, în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli.

Ei le cântă gospodarilor hiraleisa/Spic de grâu/Până-n brâu/Oi lânoase/Vaci lăptoase/Secara/Cât scara/Spicul/Cât voinicul”.

Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vara.

O altă tradiție spune să nu arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul.

De altfel, sunt mai multe superstiții de Bobotează.

În această zi, există superstiţia că dacă fetele se duc la rău înainte de ivirea zorilor, se băgă în apă şi pun apa în cap de nouă ori, descântând: „Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească”, vor avea noroc la peţitori.

Se mai crede că cei ce vor vedea un cal alb în această zi, vor fi plini de noroc tot anul. Dacă o fată nemăritată vede un cal alb de Bobotează, sigur se va căsători în acel an.

Ce să nu faci de Bobotează

Boboteaza (Iordanul) – 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Sfantul Ioan Botezatorul – 7 ianuarie: acest obicei, numit “Udatul Ionilor”, are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.

CITEȘTE ȘI: Leguma care „mănâncă“ zahăr. E duşmanul de temut al diabetului

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește comunitatea Landia pe Facebook. Like!

Loading...
Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Solve : *
16 + 25 =


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.