Tradiții de Sfântul Andrei. Ce nu ai voie să faci sub nicio formă azi

sfantul andrei 30 noiembrie

Noaptea de SFANTUL ANDREI – este intr-un fel echivalentul romanesc al noptii de Halloween si este insotita de multe traditii si superstitii. Spiritele ies in lume, lupii vorbesc cu grai omenesc, iar oamenii se apara de rele cu vraji si usturoi.

Joi, 30 noiembrie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor. Potrivit tradiției, aceasta zi este potrivită pentru ritualuri de vindecare a bolilor, dezlegare a farmecelor, blestemelor și atragerea norocului în căsnicie.

Sfântul Andrei este cel care a propovăduit creştinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia şi Ţarigrad.

Apostolul a botezat greci şi geto-daci din aceste teritorii şi a hirotonit primii episcopi şi preoţi, aşa cum făcea Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare.

Potrivit unor credințe populare, sărbătoarea bisericească a Sfântului Andrei ținea doar până la prânzul zilei de 30 noiembrie, după aceea fiind îngăduit să se lucreze.

Conform altor obiceiuri, nu era voie a se munci întreaga zi, iar cei care încălcau această poruncă riscau să se îmbolnăvească, să aibă amețeli, să îi doară capul, să se înece, să fie arși cu apă fiarta, să fie bântuiți de strigoi, să aiba coșmaruri, să fie atacați pe drum de animale ori să le mănânce lupii vitele.

Pentru ca spiritele morţilor să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos.

Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.

În tradițiile românești, ziua Sfântului Andrei este supranumită și Ziua Lupului.

În tradiția populară se spune că lupii coboară din munte și se adună în haite de câte 12. Pe 30 noiembrie, oamenii se fereau a rosti numele acestor animale (astfel încât să nu se întâlnească cu ei în următorul an).

Potrivit spuselor din bătrâni, femeile nu au voie să se pieptene și nici să coasă pentru a nu le merge rău în anul care vine.

Conform tradiției, în această zi sfântă, românilor care țin post negru li se împlinesc dorințele legate de însănătoșire sau căsătorie.

Tot de Sfântul Andrei, copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească și să sorcovească cu ele de Anul Nou.

CITEȘTE ȘI: Leguma care „mănâncă“ zahăr. E duşmanul de temut al diabetului

Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește comunitatea Landia pe Facebook. Like!

Loading...
Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Solve : *
8 + 28 =


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.