La ce varsta poti avea copii? Care este vârsta ”cea mai bună” pentru a avea un copil? Aceasta depinde, în parte, de ceea ce înțelegi prin „cea mai bună”, ar răspunde specialiștii.
Dacă ai între 20 sau 30 de ani și nu ai încă copii, cu siguranță o mulțime de întrebări legate despre fertilitate își fac loc în gândurile tale, dar mai ales ale familiei. Data viitoare când părinții sau bunicii încep să se întrebe despre planurile tale, va trebuie să ai niște muniție la îndemână și să le spui și lor ceea ce afirmă oamenii de știință despre ce înseamnă „cea mai bună vârstă” pentru a avea un copil.
Citește și: De ce ne imbolnavim de cancer. Un studiu incredibil dă peste cap tot ceea ce se știa până acum
În ultimii ani, pe fondul îngrijorărilor cresute legate de „ceasul biologic”, mai mulți cercetători au făcut studii despre vârsta ideală pentru a avea copii.
Deci, care este adevărul? La ce varsta poti avea copii? Află mai jos:
Vârsta biologică vs vârsta sociologică
Tinerele de 20 de ani au cele mai mari șanse să rămână însărcinate, din punct de vedere biologic, potrivit profesorlui John Mirowsky, sociolog de la Universitatea din Texas, Austin. Acesta explică că femeile în vârsta de 20 de ani e puțin probabil să fi dezvoltat probleme cronice de sănătate care le-ar pune pe ele sau pe copiii lor în pericol și au cele mai scăzute rate de avort spontan, naștere mortală și infertilitate.
Dar sarcina timpurie nu funcționează bine în societatea de astăzi, care este organizată în jurul familiilor mai mici și mai ocupată cu normă întreagă de muncă pentru femei. Dacă sarcina apare prea devreme, adesea apar dificultăți sociale. La vârsta de 20 de ani sau mai mică, a scris Mirowsky, sarcina este mult mai probabil să se petreacă în afara căsătoriei, mai probabil să interfereze cu rezultatele obținute la școală și mai probabil să cristalizeze un statut dezavantajat.
Citește și: 8 obiceiuri zilnice care te fac să îmbătrânești mai repede
Astfel, se consideră că ”vârsta biologică” trebuie să fie pe aceiași undă cu ”vârsta sociologică”, deoarece foarte mulți tineri de 20 de ani se consideră prea împrăștiați și iresponsabili să aibă un copil. Mirowsky mai spunea că ”oamenii se maturizează reproductiv cam la un deceniu înainte ca eisă se maturizeze în societate”.
De aemenea, cea mai bună vârstă pentru naștere poate fi considerată ca fiind cea mai bună șansă pentru sănătatea copilului, decât sănătatea sarcinii în sine. În acest sens, un studiu din California a concluzionat că „cea mai bună vârstă” pentru prima naștere, în ceea ce privește cele mai scăzute rate de defecte congenitale, este de 26 de ani. Un alt studiu realizat în America, se referea la nivelul de sănătate al copilului în ceea ce privește mortalitatea infantilă, iar vârsta ideală pentru sarcină era considerată la 32 de ani.
Dar, vârsta cea mai bună pentru sarcină poate fi definită și cea mai bună pentru sănătatea mamei pe termen lung. Folosind date dintr-un sondaj care a implicat femei între 45 și 95 de ani, profesorul Mirowsky a descoperit că cei care au raportat cele mai puține afecțiuni fizice au avut primii copii în medie la vârsta de 29 de ani. Cei care au raportat cel mai bun nivel general al sănătății la vârstă mijlocie sau bătrână au avut primii copii în medie la 30 de ani, iar cei cu cele mai puține dureri și boli cronice au dat naștere în medie la 34 de ani. O medie a acestor rezultate arată că vârsta optima din acest punct de vedere ar fi de 31 de ani.
Dacă definiți „vârsta cea mai bună” în ceea ce privește cea mai lungă speranță de viață pentru mamă, vârsta optimă este cea mai mare posibilă. Mirowsky a efectuat interviuri cu 1.890 de mame, întrebându-le despre starea lor de sănătate actuală, inclusiv despre bolile cronice și despre problemele de mobilitate.
Citește și: Motivul pentru care cuplurile fericite nu-și pun fotografii pe Facebook. Îți spune ceva?
Apoi, el a analizat datele privind mortalitatea, a făcut unele ajustări pentru nivelul educațional și a concluzionat că „cea mai bună vârstă” de ansamblu pentru un prim copil, în ceea ce privește sănătatea și mortalitatea pe termen lung a mamei, e de 34 de ani.
Presiunea socială care întârzie începutul maternității depășește în mare măsura avantajele nașterilor ideale din punct de vedere biologic de la 20 de ani. Ca să-și întărească afirmațiile, Mirowsky a subliniat într-un comentariu că o femeie care a avut primul copil la 34 de ani este probabil cu 14 ani mai tânără decât o femeie care a născut la vârsta de 18 ani.
Cercetări din anii 1600-1800 bulversează femeile
Pe de altă parte, de această data o profesoară, contrazice și ea mitul că e bine să ai copii la 20 de ani.
Jean Twenge, profesor de psihologie la Universitatea San Diego State, a vrut să afle care este răspunsul corect la această întrebare, cu atât mai mult cu cât depăşise pragul psihologic de 30 de ani şi dorea să rămână însărcinată. Atunci când a înţeles câte date false erau răspândite în cărţile şi revistele dedicate femeilor ce doreau să aibă un copil, profesoara s-a hotărât să scrie o carte.
Astfel, cercetătoarea a publicat „The Impatient Woman’s Guide to Getting Pregnant”, însă cartea nu a fost singurul rezultat al eforturilor sale: Twenge are trei copii, toţi concepuţi natural după vârsta de 30 de ani, dintre care unul la vârsta de 39 de ani.
Căutând sursele mai multor statistici care înspăimântau femeile ce doreau să devină mame, Twenge a făcut o descoperire surprinzătoare.
Citește și: Cinci obiceiuri care te fac nefericită. Învață cum să renunți la ele
„O afirmaţie foarte des citată este aceea că una din trei femei cu vârste cuprinse între 35 şi 39 de ani nu va reuşi să rămână însărcinată după un an de încercări. Toată lumea menţionează că ea se bazează pe un articol publicat în 2004 în jurnalul Human Reproduction, însă sursa datelor este rareori menţionată: statistici franceze despre naşteri bazate pe informaţii colectate între 1670 şi 1830. De asemenea, afirmaţia că o femeie cu vârsta cuprinsă între 35 şi 40 de ani are 30% şanse să nu aibă copii se bazează tot pe calcule efectuate pe populaţii istorice”, scria Jean Twenge.
Concluzii optimiste ale mai multor studii
Analiza efectuată de Twenge arată că studiile pe tema fertilităţii naturale şi a vârstei femeilor ce au fost efectuate pe femei născute în secolul al XX-lea nu sunt numeroase, însă oferă o concluzie mai optimistă. Un astfel de studiu a fost publicat de David Dunson în 2004 în jurnalul Obstetrics & Gynecology şi a analizat şansele unei sarcini în rândul a 770 de femei europene. Cercetarea a arătat că, în cazul în care făceau sex de două ori pe săptămână, 82% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 35 şi 39 de ani rămâneau însărcinate în maxim un an, faţă de 86% din femeile cu vârste cuprinse între 27 şi 34 de ani.
Un alt studiu publicat în 2013 în jurnalul Fertility and Sterility a fost realizat de Kenneth Rothman de la Universitatea Boston, care a monitorizat 2.820 de femei din Danemarca în perioada în care încercau să rămână însărcinate. Studiind femeile care făceau sex în perioada lor fertilă, cercetătorul a observat că, de-a lungul unui an, au rămas însărcinate 78% dintre cele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 40 de ani, faţă de 84% dintre cele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani.
Twenge relatează că inclusiv anumite studii bazate pe date istorice sunt ceva mai optimiste decât relatează în mod normal presa. Autoarea notează că, înainte ca anticoncepţionalele să fie inventate, 89% dintre femeile în vârstă de 38 de ani continuau să fie fertile.
De asemenea, altă cercetare a ajuns la concluzia că o femeie obişnuită poate să rămână însărcinată până la o vârstă cuprinsă între 40 şi 45 de ani. Totuşi, subliniază Twenge, aceste statistici încurajatoare sunt arareori menţionate de specialişti.
Autoarea recunoaşte că fertilitatea scade pe măsură ce înaintăm în vârstă, însă afirmă că declinul nu este atât de mare încât să împiedice vasta majoritate a femeilor ce se apropie de vârsta de 40 de ani să aibă copii.
Autoarea cărţii „The Impatient Woman’s Guide to Getting Pregnant” subliniază că este necesar ca toate cuplurile să înţeleagă că este foarte important ca sexul să aibă loc la cel mai fertil moment al ciclului. Twenge notează că studiul realizat de Rothman arată că programarea sexului în jurul perioadei de ovulaţie reducea foarte mult diferenţa de fertilitate dintre femeile tinere şi cele mai în vârstă.
Surse selective: Impatient Women, PsychologyToday
